Cuvînt înainte

-Ce uriaşi? zise Sancho Panza.
-Aceştia pe care-i vezi, răspunse stapînul său, aceştia cu braţe cît toate zilele, că sînt unii la care măsoară cît două leghe. [Vasăzică, ceea ce vedeţi e deopotrivă un blog şi un antiblog!]
-Ia seama, luminăţia-ta, i-o întoarse Sancho Panza, că ăştia care se văd aicea nu-s uriaşi, ci mori de vînt, iar ceea ce iei dumneata drept braţe sînt aripile, care, învîrtite de vînt, mişcă pietrele morii.



*Miguel de Cervantes, Don Quijote de la Mancha, vol. I, cap. VIII, p. 93, trad. de Ion Frunzetti şi Edgar Papu, ed. LEDA, Bucureşti, 2005
*autorul

duminică, 8 noiembrie 2009

Cu metroul la suprafaţă

.-.-.
Cu puţin noroc, veţi putea vedea cîteva imagini ca aceasta la metrou, începînd cu ziua de joi, 12 noiembrie 2009. METROREX împlineşte 30 de ani, iar faptul acesta trebuia consemnat într-un fel sau altul şi artistic. Pe trenuri au fost puse deja abţibilduri cu 30 de ani, ca cel mai neînsemnat indiciu, desigur neartistic. Poate că evenimente artistice mai ample decît o expoziţie de fotografie şi colaj ar fi fost mai potrivită să le amintească oamenilor de contribuţia pe care i-o laudă cel mai mult lui Ceauşescu. Lucrările mele prezentate de Dana Art Gallery [www.danaartgallery.ro ] nu fac referiri istorice la metrou. Cu atît mai puţin boschetele dintr-o glastră de ciment sfărîmată, de pe locul unei frumoase case vechi din Bd. Ferdinand, despre care am mai scris şi imediat după demolare. Ghiveciul uriaş din piatră turnată, împodobit cu grifoni şi cîteva elemente vegetale, l-am potrivit numai bine cu un cadru unde se vede Dunărea în spatele meu şi sub picioarele mele, pe vremea cînd făceam un performance de ziua Sf. Ioan Botezătorul. Astăzi e sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.


Printre lucrările gata să le expun, veţi găsi totuşi mai multe referiri la metrou decît la sfinţi. Ieri am rămas mai multe ore la metrou cotrobăind cîteva staţii împreună cu domnul Cornel Doncea, administrator METROREX. Am aflat cîteva lucruri noi despre revizii, liniile de tensiune, programul trenurilor noi, artiştii germani şi maghiari care fac graffiti pe trenurile vechi, riscînd de multe ori bătaia, despre cei care vor să-şi pună capăt zilelor aruncîndu-se înaintea metroului şi multe altele asemenea. Apoi am ascultat şi am vorbit despre Fernando Pessoa, rostul culturii şi al intelectualilor, Cervantes, Wittgenstein, lecturile publice din alte vremuri, puţină muzică de cameră şi chiar mai puţină muzică evreiască. Tot ieri mi-am dat seama că zilele blogului meu încep să se facă mai puţine.

1. Fără titlu, 2009, colaj electronic de Bogdan Teodorescu, înfăţişîndu-l pe Bogdan Teodorescu într-un performance din 2008 de pe malul Dunării la Galaţi.